În data de 27 ianuarie, românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au adunat la Centrul Intercultural „Massimo Zonarelli”, unde a avut loc o serată de cultură în memoria a doi mari poeți ai poporului nostru: Mihai Eminescu și Grigore Vieru. Evenimentul organizat de către Asociația „Gaudeamus”, la inițiativa Olgăi Coptu, director al Asociației „Gazeta Basarabiei”, avea drept scop omagierea a 163 de ani de la nașterea lui M. Eminescu și patru ani de la moartea poetului G. Vieru.
Tinerii au comemorat poeții români prin poezii și cîntece, pentru devotamentul lor pentru țară și grai. Constantin Păuleț a vorbit despre viața și activitatea lui M.Eminescu, referindu-se îndeosebi la versiunile despre originile lui. Publicul a fost încîntat de vocea părintelui Marcel Călugărescu, care a pus pe note frumoasa și eterna poezie de G. Vieru, „Legămînt”, dedicată Luceafărului poeziei românești. Interpreții Viorel Buliga și Anișoara Cornea au emoționat întreaga sală prin cîntecele „Eminescu”, „Mama” și „Frumoasă-i limba noastră”. Apogeul seratei l-a constituit momentul în care toți cei prezenți în sală au cîntat împreună „Sara pe deal”(M.Eminescu) și „Casa părintească nu se vinde”(G. Vieru).
În discursul său, Gheorghe Hanganu a adus cuvinte de laudă poeților care au „luptat cu penița” pentru adevărata noastră identitate. A accentuat aportul lui Grigore Vieru în conservarea și promovarea limbii române în timpul politicii ruse de deznaționalizare a Basarabiei prin expatrierea conaționalilor noștri și colonizarea acestei gubernii cu naționalități de pe întreg teritoriul Imperiului Rus. De asemenea, a atras atenția asupra „Crucii de martir al limbii române” a acestui poet unionist, care în 1991 a stat în prima linie în lupta pentru grafia latină fiind batjocorit, insultat și chiar amenințat cu moartea.
Gheorghe Hanganu a menționat și faptul că lor, acestor „ostași ai limbii”, le-a revenit misiunea cea mai grea în lupta de emanicipare: să țină viu focul limbii, al culturii și al istoriei. Pentru curajul,devotamentul și sacrificiul în lupta pentru limba pe care au vorbit-o și au apărat-o, a propus un minut de reculegere. Cuvîntarea sa patriotică a fost încoronată de o creație proprie, prin care a adus odă acestor personalități care au scris file de istorie a românilor:
Odă poeților români
Trecut-a vreme de cînd ați plecat în neființă,
Dar vii rămas-ați în mintea tuturor,
Cei, ce-ați cîntat cu foaie și peniță,
A țării glie și valori.
***
Cu dălți de aur ați sculptat voi bustul țării,
Acel frumos picior de plai,
Din Tisa pînă-n Bug și din Carpați pe malul mării
Pentru românii ce erau de-același grai.
***
Voi ați sfidat realitatea, din timpul vostru ce-a apus,
Și n-ați permis pieirea națiunii, strivită de sistemul rus;
Ci ați purtat cu faimă -n lumea largă,
Cultura, idealul și țara noastră întreagă.
***
Voi ați trecut peste cenzură
Și ați dus vorbă către prădători:
„…Să întoarcă ce au furat ei prin ruptură
Strivind românii și inventînd valori.”
***
Și ați plecat în veșnicie, bravi ostași ai limbii noastre
Lăsînd flori de iasomie, tei și nuferi,flori albastre.
Și vegheați asupra noastră, la al soarelui apus,
Voi, rapsozii de ieri, azi luceferii de sus…
***
Priviți mărețe umbre: Vieru, Eminescu,
Ce au cîntat natura, istoria, celestul,
Cu focul muzei în gură, cu pana în cerneală,
La dragoste de neam și vatră ei ne cheamă.
Alexandra Hanganu, Bologna
