Otilia Cobzaru, 22 de ani, născută la Roman, România, în 1992.
Ajunge în Italia, urmându-și părinții, care au ales, ca mulți alții, milioane de români, să-și caute fericirea departe de pământul țării.
Avea 10 ani când a plecat!
A pus in ”valiză” amintirile copilăriei dar și o mare dragoste, aparatul de fotografiat!
Așchia nu sare departe de trunchi, spune proverbul românesc!Cel care a însoțit-o, a instruit-o și a călăuzit-o în taina fotografiilor, pe care le developau împreună, a fost chiar tatăl său.
Ajunsă la Bologna, dragostea crește din ce în ce mai mult, transformandu-se și conturându-se în cadrul cursurilor de grafică și fotografie, pe care le-a urmat.
Și cum orice muncă duce la un rezultat, Otilia a reușit să-l prezinte publicului, într-o expoziție, într-o poveste.
Este povestea în alb-negru a vieții la țară, într-o Românie ce-și construiește viitorul la 24 de ani de la căderea comunismului.
Este încă o Românie a contrastului, dintre trecut și prezent, dintre generațiile ce se nasc și alta ce se pregătește să-și doarmă eternitatea!
Căruțe trase de cai alături de mașinile vremurilor noastre, femei ce mai spală covoarele în râul din spatele casei, sunt punctul culminant al povestiri.
Pentru a afla mai multe despre eveniment, am rugat-o să răspundă la câteva întrebări.
Otilia, ce reprezintă pentru tine fotografia?
Fotografia este povestea trecutului ce se destăinuie în prezent!
Este un mod de a conserva, de a păstra prezentul, dar nu unul oarecare , ci unul specific, un moment particular!
Unde sunt făcute pozele?
Majoritatea fotografiilor prezentate în expoziție, au fost făcute în zona de N/E a României, în
locurile în care am copilărit, dar sunt și din alte zone, Iași, Vrancea, Suceava!
Care este mesajul pe care ai vrut să-l transmiți?
Am vrut să prezint o Românie rurală, cu oameni și locuri tipice. Este povestea vieții la țară într-o Romanie de azi!
Otilia, ai ales o anumită tehnică în fotografie?
Am ales o tehnică, cea a foto-reportajului. Această tehnică îți permite să fotografiezi și să povestești realitatea dintr-un determinat context, folosind contrastul dintre alb și negru.
Ca mod de expunere, pozele sunt întinse(prinse) pe sârmă, gen,sârma pentru uscat rufe, folosind cleme din lemn.
Unde și când a avut loc, expoziția?
Expoziția a avut loc de pe 26 septembrie, până pe 16 octombrie 2014, în cadrul Cercului social “Salti in bianco”.
Cum au reacționat vizitatorii?
Vizitatori i-am văzut destul de încântați, toți și-au exprimat părerea asupra pozelor, un semn că fotografia a transmis un mesaj care nu a lăsat indiferent .
O părere, în special, mi-a rămas în minte. Zicea cineva: “Pozele în sine, sunt ca persoanele, luate individual par fără direcție, dar când privești în general, în perspectivă, totul primește un sens”.
Italienii,în special i-am vazut foarte curioși, interesați să afle mai mult despre poze, despre România.
Pentru a putea vedea fotografiile expuse, vă invit pe pagina de Facebook a Otiliei, dând clik aici!
vasile șimon
